Atunci cand spui Cuba unul dintre primele lucruri ce iti vin in minte sunt masinile clasice americane. Povestea din spatele lor este cel putin la fel de spectaculoasa precum masinile in sine. Ba mai mult la fel de frumoase sunt si povestile soferilor si sacrificiile pe care acestia trebuie sa le faca pentru a le putea pastra intr-o stare cel putin decenta.
Putina isotrie despre masinile clasice din Cuba.
La inceputul secolului 20 Cuba era o adevarata putere economica iar acest lucru se reflecta si in industria auto. Pentru a va face o idee este important de stiut ca, mica insula din Caraibe, in anul 1919 Cuba era principalul importator de masini americane din America Latina. Ba mai mult aceasta se bucura de cel mai mare numar de masini pe cap de locuitor din lume la acea vreme. In respectiva perioada branduri americane importante precum Chevrolet, Ford, Cadillac, Dodge, Buick, Chrysler, Plymouth, Oldsmobile, Pontiac, Mercury, Studebaker sau Packard aveau reprezentante in Havana si nu numai.
Problemele au inceput sa apara o data cu incheierea revolutiei cubaneze din 1959. Pana in 1959 importul de autoturisme si componente din Statele Unite era permis in Cuba insa o data cu incheierea revolutiei cele doua state au devenit practic dusmane iar acest lucru a ingropat practic industria auto. Incepand cu 1960, in Cuba, se interzicea importul a tot ce inseamna autoturism sau componenta a acestuia din Statele Unite. Practic nici macar un surub de automobil nu mai avea voie sa ajunga din Statele Unite in Cuba.
Tot in aceasta perioada Cuba semneaza un tratat de colaborare cu Uniunea Sovietica motiv pentru care piata auto din Cuba este invadata de masini rusesti precum Lada, Volga sau Moskvitch. Putini stiu dar in momentul actual in Cuba se gasesc mai multe masini rusesti decat americane, insa acestea nu sunt atat de atractive pentru turisti.
Fun facts despre masinile clasice din Cuba.
- Motoarele. Asa cum am mentionat mai sus datorita embargoului impus de catre Statele Unite, cubanezilor li se interzicea nu doar importul de autoturisme americane cat si de piese pentru acestea, acesta este motivul pentru care acestia s-au vazut nevoiti sa improvizeze. Asa ca in momentul de fata majoritatea masinilor clasice americane nu mai au motoarele originale, acestea au, de obicei, motoare diesel de pe masinile rusesti sau germane. Noi de exemplu am mers doua zile cu un Chevrolet Bel Air cu motor diesel de Mercedes. Aceste swap-uri de motor s-au realizat in special pentru a avea un mai bun consum de combustibil si pentru piesele de schimb mult mai usor de procurat. Datorita capacitatii lor de a adapta masinile se spune ca mecanicii cubanezi sunt unii dintre cei mai buni mecanici din lume.
- Patrimoniu National. In anul 2010 toate masinile clasice americane au fost declarate patrimoniu national. Asta inseamna ca o masina clasica americana nu poate fi vanduta decat unui cetatean cubanez sau unui rezident iar aceasta nu poate parasi insula. Pe scurt chiar daca doresti sa cumperi o masina clasica din Cuba nu vei avea posibilitatea decat daca ai de gand sa-ti obtii si cetatenia cubaneza (cel mai usor de obtinut este casatoria cu un cubanez/cubaneza).
- Costurile.Asa cum mentionam mai sus achizitionarea acestor masini se poate face doar de catre cubanezi insa exista o mica problema, costul acestora. Intr-un articol anterior spuneam ca salariul unui profesor universitar in Cuba este de aproximativ 65 de dolari, ei bine o masina clasica americana costa mai bine de 30.000 de dolari. Pe un site de anunturi locale am gasit un Chevrolet Bel Air, intr-o conditie decenta, la “modestul” pret de 50.000 de dolari. Asta inseamna ca pentru a-si permite o astfel de masina un profesor universitar ar trebui sa lucreze aproximativ 64 de ani. Acesta este motivul pentru care majoritatea masinilor clasice americane sunt mostenite din generatie in generatie si nu cumparate.
- Intretinerea masinilor. Daca am vorbit de achizitia masinilor acum trebuie sa povestim putin si despre intretinerea acestora. Se spune ca, cubanezii sunt unii dintre cei mai bun mecanici din lume. Acest lucru este foarte posibil sa fie adevarat, fiind fortati de-a lungul timpului sa invete noi modalitati de a-si pastra aceste masini functionale, de multe ori aceste modalitati sunt adevarate improvizatii. Intretinerea unei masini clasice in Cuba nu este deloc un task usor din foarte multe motive: combustibilul de o calitate foarte proasta, costurile foarte mari ale pieselor si clima umeda a insulei. In perioada verii umiditatea in Cuba poate ajunge pana la 95% fapt ce afecteaza destul de grav starea masinilor. Putini stiu ca acele masini impecabile pe care le vedem in poze sunt vopsite o data la 2 ani iar costul unei vopsiri integrale ajunge undeva la 2000 de dolari.
- Piesele de schimb. Daca la capitolul mecanica s-au gasit solutii si improvizatii la capitolul estetic problemele sunt ceva mai complexe. Din pacate elemente de caroserie se gasesc foarte greu, un parbriz se gaseste foarte greu, de cele mai multe ori acest tip de piesa trebuie adus din Statele Unite. Din pacate exista o mica problema, acest lucru este interzis din cauza embargoului iar din nou cubanezii se vad nevoiti sa improvizeze. De cele mai multe ori piesele sunt cumparate de catre rude din Statele Unite, dupa care sunt trimise in state precum Mexic sau Venezuela iar de acolo in Cuba. Din acest motiv un parbriz poate ajunge sa coste pana la 2000 de dolari.
Concluzii:
Cuba este un muzeu auto pe doua roti iar o plimbare cu o masina clasica in Havana este un must in aceasta viata. Daca ajungeti aici nu va grabiti sa judecati masinile neaparat dupa aspect, unele vor fi mai ingrijite altele mai putin insa cu siguranta munca si efortul depus de catre soferi (care in marea majoritate sunt si mecanici) este acelasi. Nu va aruncati neaparat la cele mai impecabile masini, de multe ori povestile cele mai bune le poti auzi in masinile mai putin aranjate. Noi de exemplu am mers si cu o masina in care a mers Madona in 2017 dar si cu o masina departe de ceea ce inseamna o masina sigura. Chiar daca diferentele intre masini erau de la cer la pamant povestile soferilor au fost la fel de spectaculoase.
Ca si o ultima recomandare, desi masinile sunt principala atractie recomandarea mea este sa va focusati si pe soferi. De multe ori acestia sunt super amabili si au niste povesti ce merita ascultate. Noi de exemplu am fost in Havana fix in ziua alegerilor prezidentiale iar pentru a ajunge la ambasada am ales sa luam o masina clasica. Din pacate la adresa de pe siteul MAE nu se afla nici ambasada nici consulatul asa ca soferul (fara a ne mai cere bani suplimentri), ne-a mai plimbat jumatate de Havana in cautarea ambasadei. Si asta nu pentru ca i-am cerut noi neaparat ci pentru ca dorea sa ne ajute, sa ne rezolve problema.
